TREBUIE SA GANDESC OPTIMIST!!!

Am vistat ca mi se intampla asta:
"-Ba, esti ciudata! spunea femeia in timp ce aranja cartile de tarot pe masa care ne despartea, iat eu nici nu intrasem bine in camera in care statea. Ciudat era ca, pentru camera unei ghicitoare, peretele ei era plin de icoane si masa pe care "dadea" in carti era acoperita cu un covoras subtire tot cu o imagine religioasa.
-Uhm...probabil..
- Trage o carte!
...(moment in care eu trag o carte, i-o intind curioasa, iar ea o intoarce cu fata in sus)
-Mda...spune ea convinsa, ai noroc la examene(e adevarat, recunosc)...mda...nu stiu....esti dezechilibrata...acu vrei acu nu vrei...daca iti propui ceva faci, daca nu, nu si pace! rade. Trage o carte! ...Ai apendicita scoasa?
- :-??????,...nu...
- Deci nu ai nimic grav, dar ia sa iti faci tu niste analize ca ai ceva mic acolo, nu stiu o cadere nervoasa, de calciu, de tensiune, nu stiu, da fa-ti analizele. O sa faci si o operatie, probabil apendicita...trage o carte! Ai prieten?
-Nu.
- Nu iti prea pasa de relatii, nu?
-Nu prea...n-am gasit pe nimeni suficent de interesant...
- Aha...pai oricum o sa te casatoresti tarziu. O sa ai o cariera buna, bine platita. Nu stiu sigur in ce domeniu, da nu medicina sau ceva legat numai de birou. O sa ai si munca de birou si de teren.
Da, bai, esti ciudata rau. Asa esti tu mai inchisa?
-Nu, sunt destul de sociabila...
-Nu ma refer la contactul cu restul. Adica stiu ca iesi cu lumea, ca vorbesti etc...da esti inchisa in tine, si esti negativista, nu?
- Ei...mi s-a mai spus ca sunt pesimista...dar..
- Ia sa fi tu mai optimista ca ce naiba, la varsta ta .....distreza-te si nu mai gandi atat. Ai boala gandirii...Mananca niste mere...o sa-ti faca bine. Si fi mai OPTIMISTA!!!! AUZI?
- A...o sa incerc..cum sa fac asta?
- O sa te descurci.
- Multumesc.
- Ai grija! Fa-ti analizele si FI OPTIMISTA!!! "
si m-a pus pe ganduri...ca doar sufar de mania gandirii...

totusi, are dreptate, dar cum sa fiu optimista? Help! Sfaturi ceva?
P.S: am incercat deja ascultatul delfinilor, nu m-a ajutat prea mult.

Eu o sa vorbesc, tu o sa mori ascultandu-ma.

Nu pot sa continui sa tac de fiecare data cand nu sunt de acord cu cineva, cu tine doar pentru ca “sunt o domnisoara si domnisoarele nu comenteaza niciodata. Educatia le impune asta.”. Pai tu crezi ca ala e tampit sa nu-si dea seama ca urlu la el numai uitandu-ma la el. Isi da seama, ca nu e chiar atat de prost si la ce fata am si un orb si-ar da seama ca ma abtin atat de tare sa nu fac scandal ca un fost drogat caruia dupa 2 ani de absinenta ii pui in fata un joint.
Nu pot sa continui sa inchid ochii de fiecare data cand tu deschizi un subiect, ma enervezi, ma iriti si apoi intorci problema in asa fel incat eu ies VINOVATA si tu esti VICTIMA. Nu e correct! Si o sa-mi spui “asa, si? Obisnuieste-te, asa se intampla mereu!”. Nu. Nu o sa se mai intample. Nu o sa spun ca asa imi e soarta, destinul meu, nu, in niciun caz. Nici macar nu cred in destin. Cineva destept a spus odata ca destinul e scuza celor slabi si opera celor tari. (Cred ca Nicolae Titulescu). EU nu o sa mai dau vina pe destin pentru ca mi-ai bagat pumnul in gura de fiecare data cand am vrut sa obiectez sau sa iti urlu in fata ca nu ai dreptate si ca tu esti singurul vinovat, dar tu tot ce ai fi facut ar fi fost sa-mi spui ca daca am ceva de obiectat sa ma duc la drept. Poate o sa ma duc, dar nu o sa spun niciodata ca ala a fost destinul meu.
Tu spui mereu “asta-I viata.” “accepta-ti soarta/destinul”. Tu ti l-ai acceptat. Si? Ce ai ajuns? Un ratat, un om de nimic..si cati altii sunt ca tine, ai dat intotdeauna vina pe soarta. Ea era vinovata ca tu te imbatai ca un porc si o bateai pe amarata aia de femeie care manca bataie numai de dragul copilului aluia care acu zace langa masa in cimitir. Dar destinul tau te-a salvat, ziua furi sau cersesti pentru ca ti-e prea lene sa muncesti, fie si sa strangi sticle goale sau sa duci caruturile oamenilor de la supermarketuri inapoi in “tarc”, e mult mai usor sa intinzi mana si sa speri ca un amarat care crede ca pomana e calea spre mantuire iti va da un leu ca nu iti trebuie chiar atat de multi. Te multumesti cu o paine-doua pe zi si cu o sticle de votka ieftina. Cat mai ieftina, cea mai ieftina chiar, asa poti sa-ti iei doua. Esti patetic, nici macar demn de mila. Ti-ai vinde si rudele din mormant daca ai putea si daca ti le-ar lua cineva, dar nu conteaza, poate sa-ti dea si un leu pe ele, atata timp cat leul ala e adevarat si nu de la Monopoly.
Cel mai trist e cand dai, beat fiind, peste o amarata care a lucrat pana tarziu si o inghesoi la 11 noaptea intr-un boschete ca nah esti animal si ai si tu nevoile tale. Daca amarata comenteaza si tipa, se mai allege si pe langa un viol imperfect pentru ca e putin probabil sa nimeresti gaura corecta si cu o bataie zdravana care o lasa probabil schiloada sau cu trauma fizice si psihice. Slava Domnului ca nu suferi de vreo BTS ca saracei atat ii mai trebuie. Pacat ca nu ai cancer. Unul complet, sa te manace de viu incet, dureros, sa-ti roada toate organele si tu sa simti cum musca de fiecare data din tine, la fiecare inghititura. Meriti sa mori. Nu-ti face grija, nu esti singurul si oricum, daca ai muri tu, corect(din nou corectitudinea…ih..)ar fi sa moara si ceilalti, dar cum ceilalti au destule bunuri cat sa mituiasca moartea, atunci ea te ocoleste si pe tine si atunci se duce la cineva NEVINOVAT pentru ca trebuie sa ia pe cineva cu ea, doar asta e meseria ei. Nu se poate intoarce niciodata cu mana goala.
Si totusi, intr-o zi o sa mori. Si atunci, cineva care a auzit doar cum te cheama si ca te-ai cam dus, o sa ma intrebe:
- A murit Xulescu. Cum te simti?
Si eu o sa le zambesc prosteste, pentru ca o sa ma amuze faptul ca cineva chiar a intrebat de tine, o sa ii raspund, o sa fie dreptul meu la replica si o sa o spun cu atata placere ca o sa te zvarcolesti in mormant:
- Ei…cum sa ma simt. In fiecare zi mor cativa Xulesti.

Ea e "dulceata"

Nu mi se intampla mie...

Doamne....cum de tocmai mie? cum de tocmai azi,cand eram libera si voiam sa ma ocup mai mult de mine, pentru ca recunosc, in ultima vreme m-am cam neglijat, nu ma refer la faptul ca nu m-am spalat sau pieptanat, Doamne fereste, ci la faptul ca nu am aratat tocmai ca o "domnisoara" , cum spune mama ca ar trebui sa arat. Imi pregatisem deja tot arsenalul pentru infrumusetare, ba chiar ma schimbasem de pijamalele cu care stateam, ca de obicei, de altfel, si mama, draga de ea, urla din usa ca vrea cineva sa ma vada. Cum in seara asta am curtea plina de femei "care ii ajuta" pe ai mei sa pregateasca pomana de maine, ma gandeam ca este vreuna din babe, dar, dimpotriva, verisoara mea, pe care n-o mai vazusesm de la botez, botezul ei, ("sunt aprilie, zis priel, a banani de vand si ger, corcodusii infloresc, toate florile trezesc"-asta recita in momentul de fata) era tare dornica sa ma vada, sau cunoasca pentru ca ma indoiesc ca isi mai aduce aminte fata mea de la 6 ani....
Draga noastra "prietenie", a inceput prin a-i prezenta hamsterul meu, care ma indoiesc ca apuca ziua de maine, daca nu pleaca mai repede. Recunosc. Am remarcat inca de la inceput ca e isteata pentru o fetita de 6 ani prin intrebarile pe care mi le punea si apoi explicatiile pe care mi le dadea la anumite lucruri. Am fost surprinsa ca auzise de hamster si de porcusor de Guineea sau de "cacpus". E tare amuzanta si foarte dragalasa. I-am facut acu ceva timp o poza. O sa o postez. E blonda cu ochii mari caprui si rade tare dragalas. M-a intrebat la un momentdat daca hamsterului ii intra rumegus in fund, fiind totusi prima data cand vede unul. Asta m-a amuzat. Apoi s-a tot fatait pe balcon, uitandu-se cu ploua si realizand totusi ca este la o distanta destul de mare fata de sol. A descoperit si camera cu "comori". D'abia am scos-o de acolo dupa ce i-am umplut 2 plase cu jucarele, cartulii, papusi si altele. Apoi i-am facut niste poze, iar acum d'abia am calmat-o, dandu-i sa deseneze si continuand se recite poezii. Eu scriu acum pe jos, iar supararea pe mama n-o sa-mi treaca prea curand....

P.S: Tata tocmai a intrebat-o daca pleaca acum, sau daca pleaca la 12 noaptea cu bunica-sa. Evident, raspunsul a fost "Nu", iar eu urmeaza sa mai fiu chinuita cateva ore...

Dumnezeule...putina mila????

Am probleme cu tensiunea!?!

Se poate intampla oricui, nu? Dar nu tie! Oooo...ba da...chiar si tie. Si mie chiar.

Cred ca am probleme cu tensiunea.( sper totusi ca n-am nimic si ca trece de la sine pentru ca planuisem sa ma apuc de fumat. mintea mea bolnava se gandea ca ii cam place cum plamanii se elibereaza de fum...constiinta mea inca ii opune rezistenta...) De ce ? E o senzatie ciudata. Daca as putea sa-mi vizualizez inima in momentele alea, probabil as vedea ca bate mai repede, ca atunci cand alergi Km-trii intregi, dar cum nu pot sa vad asta, pot doar sa-mi imaginez cum Doamna Inima sta pe o bicileta si pedealeaza, cum de la o plimbare usoara, trece brusc la un sprint pentru doborarea vreunui record. Daca as fi indragostita, probabil ca m-as gandi ca el e cauza, dar cum momentan nu am astefel de sentimente pentru nimeni, nu cred ca asta este cauza. Stresul? Nu stiu...cred ca am scapat de el. Yoga si cantecul delfinilor sunt niste leacuri destul de bune. Teze sau examene nu mai am...deci nu cred ca este stresul de vina.

Ieri dimineata, de exemplu, pe la 9, cand m-am trezit, simteam cum imi bate inima mai repede decat cum batea normal atunci cand dormeam. Daca as fuma si as bea, n-as zice nimic si nu m-as mira.

Sper totusi ca Doamna Inima tanjeste dupa ceva si ma chinuie putin pana obtine acel lucru si mai sper sa merite.

(faza cu fumatul e doar un gand...o prostie...nu e ceva de pe lista cu "things that must me done" in viata)

Azi am inteles.

Nu ai facut tu nimic pentru ca trebuia sa fac eu.
...
Am inteles. Multumesc.

De azi...

- De azi!
- Nu, nu de azi, te rog. Mai da-mi o zi. Doar una. O sa vezi o sa fie bine, o sa se schimbe totul. Te rog.
- Nu. Asa a fost si ieri, si in fiecare zi...Azi!
- De data asta o sa fie altfel, o sa vezi!
- Mereu e "altfel"...
- Doar ca de data asta....
- Nu. Nu o sa mai fie un maine.
- Dar nu sunt pregatit...
- N-o sa fi niciodata..mereu e un "maine"...
- Te rog...
- Mereu ma rogi...
- ....
- Schimba-te! Azi! Mori!!! Si invie!!!!
- Nu pot. E greu. Nu stiu cum..
- O sa te descurci... mereu te-ai descurcat!
- Nu ...dar...eu..sti..
- Azi!!!
- Nu azi..
- Nu azi nu maine...niciodata...
- Nu...doar ca nu tocmai azi...
- Nu tocmai azi?
- De ce?
- Pentru ca azi...azi...mori Tu!
- Poftim?
- Da. Azi e randul tau.
- Pardon???
- Ai inteles bine. Azi mori Tu. Pentru ca Eu am murit atunci cand am dat peste Tine, dar ai avut dreptate, Eu m-am descurcat. Tu nu sti sa Te descurci. Azi o sa inveti!
- Renunti la Mine?
- Da. Trebuia sa o fac de mult.
- Dar Eu te-am facut ceea ce esti Azi!
- Da. Si totusi, m-ai facut un Nimic.
- Nu sti sa apreciezi..
- Ce? Nepasarea? Invidia? Iritarea? Irascibilitatea? Asta trebuie Eu sa apreciez?
- A...
- Nu. Gata. Mori. Dispari. Tu de azi mori si Eu o sa fiu mai puternic. Eu o sa fiu un nou Eu.
....
...
DE AZI....