Clipeste si esti mort-4

...A facut-o si pe asta.][ A observat ca aveai parul negru, foarte negru, cel mai negru par din toti oamenii cu parul negru era al tau. Observase si ochii. Pe aia ii observase primii pentru ca erau albastrii, erau atat de albastrii, erau ca albastrul cerului intr-o zi de primavara. Un albastru pur, cald, deschis, ca sa contrasteze cu parul tau negru. Si ce contrast frumos iesea. Ti-a observat si ploverul ala maro cu model negru si la gat camasa alba. Probabil s-a ganditi ca ai tai nu detin cea mai buna masina de calcat pentru ca atat gulerul de la camasa, care era intr-adevar alba, cat si pantalonii erau usor sifonati, dar apoi s-a uitat la tatal tau, care era bine mbracat si foarte bine aranjat si atunci si-a imaginat ca esti un baiat "de clasa" si ca ti-ai sifonat hainele in limuzina care te-a adus la gradinita. Si s-a mai gandit si la mama ta, care trebuie sa fie o doamna, si care acum probabil ia ceaiul in biblioteca, sau pe terasa conacului vostru discutand cu prietenele ei sau citind o carte. Si apoi si-a adus aminte de ea, de familia ei, care traia intr-un apartament (ca si tine de altfel) la periferia orasului (numai ca tu locuiai in cealalta parte al orasului) si s-a gandit la tatal si la mama ei care probabil atunci se certau ca nu stiau de unde sa faca rost de bani pentru ca ea sa continuie lectiile de balet si sa poate platii chiria si toate facturile si atunci a inceput sa planga. Ai observat imediat asta. Bine, dupa ce observasesi ca are un par saten deschis foarte bine ingrijit, frumos pieptanat in doua codite si o funtita rosie in par si niste ohii verzi si luminosi.Ai observat si rochita, si ea tot verde si cu rosu, in carouri si sosetele stralucitor de albe care acopereau mare parte din piciorusele ei. Dar stiu ca ti-au placut pantofii ei. Negroo, foarte negrii cu o funtita rosie langa glezna. Ti s-a parut atunci ca o cam strang si ca sunt mult prea rigizi la cat de delicata era ea. Si atunci ti-ai inchipuit ca are o sora mai mare si ca ei i-au ramas mici si atunci ea e obligata sa ii poarte ca sa nu umble desculta. Dar ai remarcat orgoliul familiei, sa nu se vada ca nu au ce manca si atunci fetita lor trebuia sa arate impecabil. Fanteziile voastre se apropiau putin de realitate. Fata nimerise faptul ca tu nu ai cea mai buna masina de calcat din cate exista si ca mama ta chiar lua ceaiul, dar nu in biblioteca sau pe veranda unui conac, ci pe balconul apatamentului unui amarat de bloc, si nu citind sau discutand cu prietenele ei, ci fumand si plangand ca nu are ce sa iti ofere. Tu in schimb, te-ai apropiat mai mult, ai citit mai bine omul. Ai recunoscut orgoliul familiei ei si faptul ca pantofii erau primiti de la cinva care i-a mai purtat inainte, nu de la o sora, pentru ca nu avea una, ci de la o vecina, dar era adevarat ca erau mult prea rigizi si parca o si strangeau putin pe saraca fetita. Cu timpul, ai inceput sa iti imparti jucariile cu ea, fara sa scoateti nici macar o vorba, de teama probabil de a nu strica contactul vizual din prima zi de gradinita. Cum spuneam, ai inceput sa iti imparti jucariile cu ea si apoi si ea cu tine, si mai tarziu erati cei mai buni prieteni fara sa stiti nimic unul despre celalalt. Ai aflat apoi ca pe ea o cheama Josephine, iar ea a aflat ca pe tine te cheama Joel. Ce banal si caraghios, penibil ti-a sunat numele tau in comparatie cu al ei atunci....Oh Doamne..refuzai sa-ti spui numele cand era si ea prezenta. Numai tu stii de ce. Sau cel putin atunci stiai...sau nu stiai nici atunci. Dar oricum iti era rusine. Acum ar trebui sa iti fie rusine de ceea ce esti nu de ceea ce erai atunci. Chiar daca ti-era rusine ai continuat sa te joci cu ea. Acum mai esti capabil sa legi o prietenie fara sa cunosti nimic despre persoana in cauza? Nu stii? Cum nu stii? Nu stii cine esti? Pai ar fi cazul as aflii. Nu mai esti capabil ma. Ce te uitit la mine cu ochii aia goi? Nu stii ce sunt niste "ochii goi"? Aaaa....Nu intelegi termenul? Doamne! Da tu chiar esti absent total. Cum sa nu stii ce sunt aia niste "ochi goi"? Niste "ohi goi" sunt niste ochi care nu spun nimic, care nu te fac sa iti muti privirea de la ei de teama de a nu-ti afla cele mai ascunse dorinte, niste ochii care nu au pic de stralucire, niste ochi care nu spun nimic pentru ca sunt reprezentarea indiferentei din viata ta. Dumnezeu a facut lumea din nimic, deci nimicul e ceva? Asta zici? Da, adevarat. Deci nu esti chiar atat de prost. Da, ma. Dumnezeu a facut lumea din nimic si "nimicul"se mai vede inca da nu trebuie sa il lasi asa. Dumnezeu ti-a dat "nimic"ca tu sa-l transformi in "ceva". Ce? N-aud eu bine? Esti de acord si nu ai mai pus vreodata problema asa? Da ai pus si tu vreodata vreo "problema" in "vreun fel"? Da? Bine atunci. E un pas inainte...