1. sa am tatuat un copac pe spate care sa reprezinte-continuarea alta data
2. sa si invat sa tatuez
3. sa calatoresc mereu si oriunde
4. sa vad cate ceva de pe fiecare continent(cel putin)
5. sa cunosc cate o persoana din toate nationalitatile si religiile
6. sa am o casa cu o gradina cu un copac mare
7. sa stau pe acoperis o noapte intreaga cu o ceasca interminabila de cafea
8. sa traversez inot lacul Balaton
9. sa vad rasaritul iarna la mare
10. sa ma urc intr-un tren fara sa stiu ce destinatie are
11. sa vad o girafa vie
12. sa vizitez Japonia
13. sa calatoresc cu un submarin
14. sa sar dintr-un avion cu parasuta
15. sa tin in brate un tigru siberian (pui)
16. sa vad aurora boreala
17. sa plec la mare oprind din oras in oras si schimband mijlocul de transport
18. sa-mi pictez fiecare perete din casa si sa am unul plin cu poze
19. sa fac in fiecare zi cel putin o persoana sa zambeasca
20. sa fac 10 oameni sa rada cu lacrimi(exculzandu-ma pe mine:)) )
21. sa fac pe cineva sa alerge gol pe strada si sa strige ca e invizibil
22. sa gust din fiecare aroma de inghetata
23. sa am parul rosu...
si lista continua...dar nu aici...
duminică, 27 septembrie 2009
sâmbătă, 19 septembrie 2009
would you?
would you be my work of art?
would you stay awake for me?
would you give me you're last breath?
would you take my hand for a walk on the beach?
would you watch the stars with me all night long even if it's cold outside?
would you paint my room with your own hands?
...
would you be mine?
would you stay awake for me?
would you give me you're last breath?
would you take my hand for a walk on the beach?
would you watch the stars with me all night long even if it's cold outside?
would you paint my room with your own hands?
...
would you be mine?
miercuri, 16 septembrie 2009
Ma fascinezi!!!!
- Da. Ma fascineaza...
- Cum asa?
- Pai uite simplu. Cred ca e genial...desi...nu credeam ca cieva cu atitudinea si aspectul ala, care nu e rau deloc, poate sa fie atat de profund...de diferit...
- Si...?
- Si n-am nicio treaba...adica...nu ne prea intalnim...
- De ce?
- Pai...de ce nu?
- Cum te simti?
- Frustrata...nu credeam ca o sa ma fascineze cineva...nu atat de curand...nu-mi place...sti...as vrea sa-l aud vorbind mereu...cred ca cel mai mult mi-ar placea de el la rasarit...
- De ce?
- Pentru ca i se potriveste...
- Adica?! Explica-mi ca nu mai inteleg nimic...
- Pai ce e de explicat? Ai vazut vreodata un rasarit?
- Numai atunci cand l-ai vazut si tu...doar sunt cu tine oricand si oricunde...
- Bine. Pai atunci sti ce inseamna un rasarit.
- Nu prea...te gandesti la mai multe lucruri in acelasi timp si nu ma pot focaliza pe un anumit subiect, asa ca sunt confuz.
- Ah...Eu cred ca ...
- De ce te-ai oprit?
- Nu stiu ce cred.
- ...
- Cred doar ca l-as placea mai mult la rasarit.
- Tu sti mai bine...Acum ma pot pensiona, nu?
- A... nu inca.
- Pai de ce? Oricum nu te ajut la nimic.
- Ba da. Ma ti treaza. Ma alimentezi.
Cred ca te-as iubi la rasarit.
marți, 15 septembrie 2009
Pentru ca ai innebunit de tot.
Nu mai inteleg nimic.
nu am nici de ce...
stiu. ai innebuit de tot.
oi fi tu cine oi fi, dar gata.
mi-a ajuns.
incearca un alt discurs
asa o sa-mi faci ziua mai interesanta
aceleasi replici ma cam plictisesc
si ai devenit previzibila
aproape ca stiu ce urmeaza sa zici
ce e cel mai palpitant
e ca le spui de fiecare data intr-o alta ordine
ceea ce ma amuza gandindu-ma la ce ar putea urma.
nu pricepi ca nu sunt eu de vina?
vorbesti de tinerea promisiunilor?
cat de ipocrita poti fi.
imi promiti ceva si peste 5 minute esti in stare
sa-mi insirui n motive pentru care nu vei mai face acel lucru.
incep sa te detest din ce in ce mai mult.
schimba-te tu, pentru ca degeaba incerci sa ma schimbi pe mine.
n-o sa fiu niciodata copia ta. obisnuieste-te cu asta
pot doar sa imi cer scuze pentru ca nu voi urma medicina.
dar inceteaza si iesi afara din capul meu
nu am nici de ce...
stiu. ai innebuit de tot.
oi fi tu cine oi fi, dar gata.
mi-a ajuns.
incearca un alt discurs
asa o sa-mi faci ziua mai interesanta
aceleasi replici ma cam plictisesc
si ai devenit previzibila
aproape ca stiu ce urmeaza sa zici
ce e cel mai palpitant
e ca le spui de fiecare data intr-o alta ordine
ceea ce ma amuza gandindu-ma la ce ar putea urma.
nu pricepi ca nu sunt eu de vina?
vorbesti de tinerea promisiunilor?
cat de ipocrita poti fi.
imi promiti ceva si peste 5 minute esti in stare
sa-mi insirui n motive pentru care nu vei mai face acel lucru.
incep sa te detest din ce in ce mai mult.
schimba-te tu, pentru ca degeaba incerci sa ma schimbi pe mine.
n-o sa fiu niciodata copia ta. obisnuieste-te cu asta
pot doar sa imi cer scuze pentru ca nu voi urma medicina.
dar inceteaza si iesi afara din capul meu
luni, 14 septembrie 2009
12 motive pentru care te aflii in zodia BALANTA
>eu sunt balanta. si pentru ca asta nu era de ajuns, am si ascendentul in balanta...deci... sunt o balanta veritabila...
>deci..daca esti balanta, esti balanta pentru ca :
1. Vrei ca toata lumea sa fie fericita.
2. Motto-ul tau: Am gust in toate.
3. Nu ai idei sau prejudecati preconcepute.
4. Oh, atat de iubitor.
5. Iti place sa fii drept.
6. Super sensibil.
7. O furtuna a mintii, dar de lux.
8. Urasti sa iei o decizie.
9. In continuu iti redecorezi casa.
10. Mare amator de senzational.
11. Iti cunosti bine limitele.
12. Open mind: Toti muncim pentru Dumnezeu. Este un patron dur si salariul nu-i intotdeauna grozav, dar exista destule rasplati
> pentru orice informatie suplimentara in ceea ce priveste aceasta zodie, nu ezitati sa intrebati.
> have a nice day.:)!
joi, 10 septembrie 2009
ZILELE CETATII TARGOVISTE 2009
> Pozele sunt facute de mine.
> Modele: "baietii de la medieval"
> Click pe poza pt marire.
> O sa-mi lipseasca zilele astea.
miercuri, 9 septembrie 2009
Dumnezeul furnicilor.
O harmaiala organizata! Asta e! Asta e un musuroi! Furnicile care-ncotro, de colo pana colo , de la un capat la altul al musuroiului, si, desi erau grabite, aveau intotdeauna grija sa nu se ciocneasca una de alta. E adevarat ca au mai existat mici incidente, ca atunci cand furnica aia mare a mancat prea mult si I s-a facut rau exact in mijlocul musuroiului si s-a oprit tot “traficul” pana cand furnicile de interventie au ajuns la timp sa o ridice pentru ca era prea grea sa fie mutate doar de simple furnicute.
Furnicile care ieseau din musuroi, cateodata se intorceau inapoi, alteori nu. De fiecare data ramaneau multe spatii goale la rubrica “intors” a condicii puse la iesirea din musuroi pentru ca fiecare furnica trebuia sa semneze acea condica de fiecare data cand pleca sau se intorcea acasa. Unele nu se mai intorceau deoarece trebuia ca totul sa capee o explicatie logica si pentru ca trebuia ca elanul furnicilor mici de a se aventura pe afara sa fie tinut in frau, furnicile au numit norocul de a se intoarce acasa: “Bine”. Ba chiar au gasit si ceva urme incrustate de la surorile lor, cum ca , da, ceea ce facea ca unele dintre ele sa gaseasca drumul inapoi, se numeste, intr-adevar, “Bine”. In paralel, dupa ceva sapaturi sustinute si mediatizate cu efect, au aflat si numele neintoarcerii: “Rau”. Timp de-a randul si secole la fel, furnicile si-au crescut copiii, cu sfaturi de ce e “Bine” si ce e “Rau”. Cu frica lui “Bine” si “Rau”. ”Bine” e sa te intorci nevatamat in musuroiul familiei, “Rau” e sa dispari pe nepusa masa si tuturor sa li se faca dor de tine.
Intr-una din zile, cam prin august sa fi fost, un furnic neascultator a iesit, in ciuda protestelor furnicilor mama-tata, din musuroi. Impreuna cu el, alti furnici mai mici dar la fel de neastamparati. Pe neasteptate, dupa cateva tumbe pline de voiosie si dezmat, jumatate din furnicii mici au murit. Brusc. Fara viata, la pamant, de jur imprejur, pamantul era plin de furnici negre si reci. Incremenit de teroare, furnica neascultatoare n-a mai avut decat puterea sa ridice ochii, inainte ca talpa sa se pogoare asupra lui. Ceva mare si intunecat acoperise soarele mic. Nu a putut decat sa ramana nemiscat si sa-si astepte sfarsitul. “Nu am ascultat sfaturile furnicilor. Iata Raul. Acum voi muri” isi mai spuse furmicul si lesina de groaza in exact acelasi moment cu gandul. Cand s-a trezit, si-a dat seama ca Rau nu fusese decat o Talpa. De data asta avusese noroc. Era o Talpa De Bocanc si nu o Talpa De Pantof. Calcase pe el dar intre profile. Bucuros dar si trist, pentru ca-si pierduse prietenii, furnicul s-a intors acasa. A povestit ca ceea ce e Rau, de fapt nu e dacat o Talpa care vine din cer si se aseaza, la nimereala, pe pamant. Si de fapt, totul e doar Noroc si Coincidenta. Si nu Rau sau Bun. Poti sa ai noroc sa fie o Talpa De Bocanc sau poti sa ai Ghinion sa fie o Talpa De Pantof. Furnicile nu l-au crezut. Sau l-au crezut un pic nebun. Apoi si mai mult. S-au infuriat pe el ca le strica linistea musuroiului. Cu timpul, povestea furmicii care a scapat s-a transformat in barfa si zvon. Furmica a fost facuta nebuna, i s-a luat ratia de frunze si a fost izgonita din musuroi . Dupa discutiile de rigoare si barfele pe racoare, furnicile si-au reluat viata lor linistita. Cu “Bine” si “Rau”. Generatii dupa generatii, furmici dupa furmici, in musuroi, viata furnicilor se desfasura cu frica lui “Bine” si lui “Rau”. Afara, talpile continuau sa treaca fara sa aiba habar. Ca unele sunt “Rau” si altele “Bine”.
Furnicile care ieseau din musuroi, cateodata se intorceau inapoi, alteori nu. De fiecare data ramaneau multe spatii goale la rubrica “intors” a condicii puse la iesirea din musuroi pentru ca fiecare furnica trebuia sa semneze acea condica de fiecare data cand pleca sau se intorcea acasa. Unele nu se mai intorceau deoarece trebuia ca totul sa capee o explicatie logica si pentru ca trebuia ca elanul furnicilor mici de a se aventura pe afara sa fie tinut in frau, furnicile au numit norocul de a se intoarce acasa: “Bine”. Ba chiar au gasit si ceva urme incrustate de la surorile lor, cum ca , da, ceea ce facea ca unele dintre ele sa gaseasca drumul inapoi, se numeste, intr-adevar, “Bine”. In paralel, dupa ceva sapaturi sustinute si mediatizate cu efect, au aflat si numele neintoarcerii: “Rau”. Timp de-a randul si secole la fel, furnicile si-au crescut copiii, cu sfaturi de ce e “Bine” si ce e “Rau”. Cu frica lui “Bine” si “Rau”. ”Bine” e sa te intorci nevatamat in musuroiul familiei, “Rau” e sa dispari pe nepusa masa si tuturor sa li se faca dor de tine.
Intr-una din zile, cam prin august sa fi fost, un furnic neascultator a iesit, in ciuda protestelor furnicilor mama-tata, din musuroi. Impreuna cu el, alti furnici mai mici dar la fel de neastamparati. Pe neasteptate, dupa cateva tumbe pline de voiosie si dezmat, jumatate din furnicii mici au murit. Brusc. Fara viata, la pamant, de jur imprejur, pamantul era plin de furnici negre si reci. Incremenit de teroare, furnica neascultatoare n-a mai avut decat puterea sa ridice ochii, inainte ca talpa sa se pogoare asupra lui. Ceva mare si intunecat acoperise soarele mic. Nu a putut decat sa ramana nemiscat si sa-si astepte sfarsitul. “Nu am ascultat sfaturile furnicilor. Iata Raul. Acum voi muri” isi mai spuse furmicul si lesina de groaza in exact acelasi moment cu gandul. Cand s-a trezit, si-a dat seama ca Rau nu fusese decat o Talpa. De data asta avusese noroc. Era o Talpa De Bocanc si nu o Talpa De Pantof. Calcase pe el dar intre profile. Bucuros dar si trist, pentru ca-si pierduse prietenii, furnicul s-a intors acasa. A povestit ca ceea ce e Rau, de fapt nu e dacat o Talpa care vine din cer si se aseaza, la nimereala, pe pamant. Si de fapt, totul e doar Noroc si Coincidenta. Si nu Rau sau Bun. Poti sa ai noroc sa fie o Talpa De Bocanc sau poti sa ai Ghinion sa fie o Talpa De Pantof. Furnicile nu l-au crezut. Sau l-au crezut un pic nebun. Apoi si mai mult. S-au infuriat pe el ca le strica linistea musuroiului. Cu timpul, povestea furmicii care a scapat s-a transformat in barfa si zvon. Furmica a fost facuta nebuna, i s-a luat ratia de frunze si a fost izgonita din musuroi . Dupa discutiile de rigoare si barfele pe racoare, furnicile si-au reluat viata lor linistita. Cu “Bine” si “Rau”. Generatii dupa generatii, furmici dupa furmici, in musuroi, viata furnicilor se desfasura cu frica lui “Bine” si lui “Rau”. Afara, talpile continuau sa treaca fara sa aiba habar. Ca unele sunt “Rau” si altele “Bine”.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)